Strategii de convergenţă epistemică şi metodologică în cercetarea filologică din România şi Republica Moldova
Noile tehnologii informatice au avut un impact major asupra ecosistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, imprimându-i acestuia o dinamică fără precedent în ultimele două decenii. În acest context al digitalizării generalizate, cercetarea filologică s-a înscris, la rândul ei, într-un amplu proces de redimensionare a propriilor strategii euristice, în direcţia compatibilizării metodelor şi resurselor clasice de cercetare cu noile tehnologii informatice, direcţie cunoscută astăzi sub denumirea de Digital Humanities.
Cercetarea românească de profil a răspuns prompt acestei noi provocări, preluând şi adaptând propriului specific unele direcţii metodologice dezvoltate la nivel internaţional, dar şi inovând cu succes în multe domenii. Lexicografia şi geolingvistica reprezintă două astfel de domenii în care cercetătorii din centrul academic ieşean au avut contribuţii importante în direcţia digitalizării instrumentelor specifice de cercetare, derulând încă de la începutul anilor 2000 unele proiecte-pilot focalizate pe realizarea unor dicţionare şi atlase lingvistice în format digital (CLRE – https://clre.solirom.ro/, ALAB – https://philippide.ro/alab/).
Scopul prezentului proiect este acela ca, prin intermediul unor schimburi de bune practici şi transfer de cunoaştere, toată această experienţă de peste 20 de ani a cercetărorilor ieşeni să fie împărtăşită colegilor din Republica Moldova. Acest deziderat va fi pus în practică prin intermediul unei colaborări a celor două echipe din Iaşi şi Chişinău în direcţia realizării unor ediţii critice în format digital şi cu alfabet latin a două lucrări importante pentru lingvistica românească: Atlasul lingvistic moldovenesc, publicat între 1968–1973 la Chişinău cu alfabet chirilic, şi Disionăraş românesc de cuvinte tehnice şi altele greu de înţeles, publicat în 1851 la Iaşi de către Teodor Stamati, folosind alfabetul de tranziţie. Această cooperare între cele două echipe va contribui în final la o integrare consolidată a cercetării din stânga şi din dreapta Prutului în ecosistemul cercetării europene de profil.
