PHILORD

Strategii de convergenţă epistemică şi metodologică în cercetarea filologică din România şi Republica Moldova

Română English


Rezultate obținute
     Rezultatele obţinute la finalul proiectului de echipa PHILORD, formată din opt cercetători din România şi opt din Republica Moldova, sunt în concordanţă cu obiectivele prevăzute în momentul depunerii cererii de finanţare, cu precizarea că pentru majoritatea acestora indicatorii de rezultat asumaţi iniţial au fost depăşiţi fie din punct de vedere cantitativ, fie sub aspect calitativ.

     a) Două ediţii critice
     Dacă în aplicaţia iniţială era prevăzută doar reeditarea în alfabet latin şi publicarea în format online a două volume: Theodor Stamati, Disionăraș de cuvinte tehnice și altele greu de înțeles, publicat în alfabet de tranziţie în anul 1851, şi primul volum din Atlasul lingvistic moldovenesc, tipărit în anul 1968 în alfabet chirilic, la finalul proiectului au fost livrate două ediţii critice ale lucrărilor menţionate, aspect ce a presupus un volum de muncă mult mai mare din partea celor două echipe de lingvişti (lexicografi + dialectologi) implicate în derularea cercetărilor. În plus, pentru realizarea acestor ediţii critice, informaticienii echipei au conceput două aplicaţii informatice dedicate pentru realizarea în format online a dicţionarului şi a volumului de atlas, pentru care au creat inclusiv fonturi speciale (fontul "Stamati Tranzitie").

     b) Articole şi comunicări
     Comparativ cu cele şase articole şi opt comunicări planificate iniţial, pe parcursul celor 28 de luni ale proiectului au fost publicate şapte articole (alte patru fiind în curs de apariţie) şi au fost susţinute 41 de comunicări, cu menţiunea că rezultatele obţinute în cadrul proiectului au fost diseminate şi în cadrul altor prezentări ale membrilor echipei, care făceau referire la teme conexe cu cea a proiectului PHILORD (cum ar fi, de exemplu, digitalizarea cercetării filologice româneşti).

     c) Platforma PHILORD
     Aceasta a fost structurată pe cele două componente ştiinţifice ale proiectului: atlas şi dicţionar. În ceea ce priveşte componenta de Atlas, scopul principal a fost realizarea unui portal web funcțional, coerent vizual și adaptat cerințelor proiectului, care integrează tehnologii pentru structurarea și prezentarea conținutului (HTML/CSS), precum și funcționalități dinamice dezvoltate cu PHP, MySQL, JavaScript și Leaflet. Portalul web implementat permite selectarea, căutarea, încărcarea, vizualizarea alternativă și compararea hărților din atlas, oferind o soluție funcțională pentru consultarea online a materialului cartografic digitizat.
     Pentru componenta de Dicţionar, pagina web oferă un câmp unic de căutare, cu actualizarea instantanee a rezultatelor. Utilizatorul alege stratul în care caută, alfabetul latin (transcrierea interpretativă) sau alfabetul de tranziție (textul original), și poate restrânge rezultatele după tipul articolului (lemă sau variantă) ori după un câmp semantic anume: definiție analitică, definiție sinonimică, definiție antonimică, trimitere, îmbinare, etimologie sau titlu. Fiecare dintre cele 4.290 de articole ale dicţionarului digital este prezentat pe trei straturi paralele: transcrierea interpretativă, textul în alfabet de tranziție, redat cu fontul "Stamati Tranzitie", dezvoltat în cadrul proiectului pentru a reproduce fidel literele și ligaturile tiparului din 1851, și facsimilul paginii originale, în care zona articolului este evidențiată.

     d) Schimb de bune practici și transfer de cunoaștere
     Acest obiectiv, cu un marcat caracter formativ, a fost îndeplinit în urma celor doi ani de colaborare intensă între cele două echipe de cercetare (din România şi, respectiv, din Republica Moldova), realizată atât în mod permanent, prin lucrul la distanţă (în format online), cât şi în cadrul celor cinci stagii de cercetare şi documentare organizate în cadrul proiectului la Institutul de Filologie Română "Alexandru Philippide" al Academiei Române, Filiala Iaşi. În acest sens, pentru lingviştii din Republica Moldova proiectul PHILORD a reprezentat un mediu academic performant şi, în acelaşi timp, extrem de util pentru a se forma în direcţia digitizării unor instrumente de lucru esenţiale pentru propriul domeniu de cercetare, cum sunt dicţionarele şi atlasele lingvistice, cu efecte vizibile în direcţia creşterii propriei experienţe profesionale şi, astfel, a ridicării nivelului calitativ şi a complexităţii cercetărilor de specialitate din cadrul instituţiei-partener din proiect, şi anume Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu Hasdeu" al Universităţii de Stat din Moldova.